Scări pe Toaca, ediția a patra – o scurtă poveste despre muncă și răbdare

În perioada 15-17.06.2026, în localitatea Durău, județul Neamț, a avut loc Ediția a patra a Concursului național Scări pe Toaca. Concursul este organizat de ISU Neamț, sub coordonarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și presupune parcurgerea a două probe solicitante:
– Cursa Panaghia: alergare pe o distanță de 7 km, cu o diferență de nivel de 1100 m
– Scări pe Toaca: urcarea pe scările de acces către vârful Toaca, având o înclinație medie de 70°, fiecare pompier fiind echipat cu echipamentul individual de protecție.

La buna desfășurare a competiției au participat Asociația Sportivă a Pompierilor din România , Kaufland Romania, Fabrica de sucuri Merlin’s Beverages, Agenția Națională de Meteorologie, Parcul Național Ceahlău, Primaria Ceahlău și Hotel Bistrița.
Toată activitatea s-a desfășurat în Parcul Național Ceahlău, pe muntele cu același nume, într-o zonă unică în țară.

Energia unui loc de poveste

Muntele Ceahlău, Olimpul Dacilor sau Taborul României, rămâne același izvor de înțelepciune de unde apar mereu alte și alte povești. Sigur că nu își dorește nimeni să trăiască pe pielea lui povestea babei Dochia, a tinerei Panaghia sau a ciobanului Gheorghe, dar trăim povești și putem să scriem unele din care să învățăm toți câte ceva. Pentru ca, apoi, să încercăm să fim mai buni, să ne schimbăm și noi la față măcar un pic, să ne uităm cu o mai mare atenție la ființa noastră, atât la corp cât și la suflet.

Tocmai pe acest munte atrăgător, de patru ani încoace, pompierii nemțeni organizează Concursul național „Scări pe Toaca”. Concursul are și el o poveste, pe care am scris-o anul trecut. Dar ce nu am intuit eu anul trecut este faptul că în fiecare an aceeași activitate se poate împleti cu povestea fiecăruia dintre noi.

Când m-am uitat marți dimineață la cei 110 colegi care se pregăteau să cucerească vârful Toaca, mi-am dat seama că cei mai mulți îmi erau cunoscuți de anii trecuți. Nu am uitat promisiunea lui Claudiu, respectiv că va participa la 10 ediții. Mă bucur că își menține obiectivul. Când se concretizează promisiunea lui, voi încerca să scriu și eu un material la înălțimea performanțelor sale sportive și profesionale despre care găsim multe postări pe pagina oficială a ISU Arad.

Echipa de la Tulcea, în frunte cu Ciprian Comișan și Mihail Barbato, a venit cu același avânt victorios. Bineînțeles că tulcenii au fost din nou la înălțime.
Carismaticii colegi de la ISU B-IF au dat curs provocării și în acest an. Și le mulțumesc pentru tricoul personalizat.
Tonusul tuturor, în special al celor care au revenit, m-a umplut de bună dispoziție.
După verificarea echipamentului, au început pozele: mai întâi grupurile mai mari de la Suceava și Bacău, apoi, desigur colegele noastre. Și cum sunt puține, este imposibil să nu o observi cu ușurință pe Maria-Cristina Niță.

O poveste despre muncă și răbdare

Plutonierul Maria-Cristina Niță este comandant de echipaj la Detașamentul de Pompieri Sibiu. Deși are numai 26 de ani, ne poate învăța prin propriul exemplu cum îți poți atinge obiectivele prin muncă stăruitoare și suficientă răbdare.
Primul ei rol în cadrul subunității de pompieri din Sibiu a fost cel de voluntar. Mai exact, s-a înscris în prima serie a programului „Voluntar din pasiune”, în anul 2016. Visul de atunci al Mariei a fost acela că, într-o zi, va fi pompier militar. Doar că lucrurile păreau să nu se alinieze deloc. La Școala de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă din Boldești nu erau încă locuri pentru fete. Așa că a ales să încerce o carieră în cadrul Jandarmeriei Române. Astfel, după o serie de examene grele, a fost admisă la Școala de Subofițeri de Jandarmi Drăgășani. După absolvire, în luna august 2019, a fost repartizată la Gruparea Mobilă de Jandarmi Timișoara. După un an de zile a fost mutată la Inspectoratul de Jandarmi Sibiu. În toată această perioadă, Maria și-a menținut calitatea de voluntar al ISU Sibiu. A fost nevoită să renunțe la rolul de voluntar în anul 2022, când i s-a îndeplinit visul său îndepărtat și a fost aprobată mutarea la… Detașamentul de Pompieri Sibiu.
În cei patru ani de când este pompier militar a participat la toate tipurile de misiuni, dintre care amintesc stingerea incendiilor, salvări de persoane și animale din diferite medii și limitarea efectelor inundațiilor. Are același echipament și aceleași atribuții ca toți pompierii din jurul ei. Și nu dă înapoi niciun pas. Dimpotrivă, începând din anul 2024 este comandant de echipaj. Și își dorește să facă mai mult, ar vrea să conducă mai multe intervenții. Este convinsă că va veni și timpul ei.

În spatele uniformei

Timpul liber îl dedică cel mai mult celor 2 pasiuni ale sale: crossfit-ul și cititul.
Rezultatele sale sportive sunt lăudabile și se pot vedea cu ușurință în imaginile de pe rețelele de socializare.
Activitățile outdoor nu sunt o prioritate pentru colega noastră. A căutat cu mare atenție cuvintele prin care să îmi spună că participarea la Scări pe Toaca este mai degrabă o ieșire din cotidian, menită să o aducă în sală mult mai motivată. Cine se poate supăra? Mi-a spus cineva la un moment dat că sportul este ca muzica. Fiecare ascultă genul care îi place. Revenind la sport, important este că aduce cu sine sănătatea, pe lângă calitățile motrice necesare muncii noastre.

Cartea pe care o citește acum se numește „Pacienții doctorului Garcia”. A zis că este o carte pe care mi-o recomandă dacă am „suficientă răbdare”. Mai rar auzi cuvântul răbdare la o persoană de numai 26 de ani. A mai spus că mai poate recomanda cărți bune pe teme de istorie și ficțiune.

Recenzii

I-am cerut Mariei câteva cuvinte despre concursul de la Neamț, și am rugat-o să dea un sfat colegelor din țară. Cuvintele Mariei sunt următoarele:
„Echipa de organizare a făcut maximul. Nu cred că se mai putea face ceva. Poate totuși se ia în calcul o categorie open feminin. Aș avea idee de alte probe, dar dacă se menține direcția de concurs de anduranță, cred că ar trebui să rămână așa.
Vremea rece din acest an a fost un mare dezavantaj pentru mine. Colegelor din toată țara le spun că se poate. Cele care au venit prima dată în acest an nu au rămas mult în urma mea. Iar experiența este frumoasă, cu aer curat și peisaje superbe.”

Am întrebat-o dacă revine la concursul nostru anul viitor. A răspuns afirmativ fără să ezite și a punctat că nu își va schimba decizia chiar dacă vremea ar putea fi la fel de potrivnică ei.

În încheierea dialogului, a spus că îi place foarte mult ceea ce face și savurează fiecare zi. Peste cinci ani se vede făcând exact ce face acum. Și dacă s-ar putea să aibă tot 26 de ani, ar fi perfect.

Din nou pe Ceahlău…

Și dacă tot a promis că revine in Ceahlău, să revenim și noi la muntele nostru drag. Uitându-ne spre Vârful Toaca, avem curajul să promitem nouă înșine că anul viitor vom fi mai buni? Nu doar din punct de vedere sportiv. Să ne gândim la cele două virtuți ale Mariei. Avem suficient curaj să îi promitem omului din oglindă că vom fi mai harnici și că vom avea mai multă răbdare?
Vom vedea. Muntele va fi tot aici, cu poveștile lui cu înălțimea lui, străjuit de îngeri și sfinți, așteptând momentul Schimbării la față. Și ne vom uita din nou spre măreția lui. Îl vom admira din nou. Și ne vom privi din nou în oglindă. Oare am luat ceva din duhul acestui munte?

Articol scris de Mr. Andrei Grancea

Descarca fotografiile(Albume complete):

2026_Scari pe Toaca _Ziua 1: https://photos.app.goo.gl/RyusUHVuk2MkHoLA6

2026_Scari pe Toaca _Ziua 2: https://photos.app.goo.gl/zLfFtrTfPiGiZogS7

2026_Scari pe Toaca _Ziua 3: https://photos.app.goo.gl/ms6Dr3U6pgm6mqq88

1 2 ... 4 ►