Incendiul de la mănăstirea Tărcuța – printre pregătirile pentru cel mai mare exercițiu al ISU Neamț din ultimii 3 ani

În data de 20.07.2022, ISU Neamț a programat un exercițiu mixt – tip JOINT cu tema „Activitatea ISU Neamț și a celorlalte componente ale CJSU în cazul producerii unui incendiu la Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani”. Printre obiectivele stabilite pentru exercițiu, se numără folosirea categoriilor noi de tehnică. În acest caz, a fost vorba de autospeciala de 10000 litri de apă, care avea să participe la prima ei misiune de când a intrat în înzestrarea ISU Neamț.

De asemenea, dată fiind dinamica de personal, un obiectiv viza pregătirea și evaluarea militarilor cu vechime mai mică, în special a soldaților.

Scenariul acestui exercițiu a cuprins mai multe etape:

– incendiu la mansardă;

– propagarea incendiului și la etajele inferioare;

– propagarea la fondul forestier

– autoturism căzut în gol de pe drumul de acces;

– pompieri surprinși la mansardă;

În ziua anterioară exercițiului, au fost puse la punct ultimele detalii privitoare la desfășurarea acțiunii de amploare ce urma să se desfășoare. Personalul desemnat pentru pregătirea exercițiului a revenit în unitate pe la orele 12:00.

Era ora mesei. Un echipaj de la Detașamentul de pompieri Piatra Neamț abia încheiase o misiune de stingere a unui incendiu de miriște în comuna Girov (Conțești). Se deplasa spre subunitate.

La ora 13:52 – alertă. A sunat lung, semn că lucrurile urmau să fie complicate: – Incendiu la Mănăstirea Tărcuța, transmite ferm telefonistul.

Au plecat toate forțele disponibile cu trei autospeciale, care duceau pe roți 26 de tone de apă. Echipajul de la Roznov a început deplasarea spre Piatra Neamț, apoi spre Tărcuța.

Pe timpul deplasării spre intervenție, dispeceratul a trimis fișa obiectivului, din care putea fi trasă concluzia că suprafețele construcțiilor erau importante. Despre dimensiunea evenimentului, doar atât: ard două anexe, iar în apropiere se află un grajd și corpul de chilii.

Informațiile despre obiectiv au început să ajungă la cei ce se deplasau spre mănăstire: că e departe, că drumul e dificil, că va fi greu cu apa.

Pe la Tarcău, dispeceratul anunță ceea ce avea să fie o mare provocare – nu este semnal pe rețelele de telefonie. În curând se pierde semnalul și la radiotelefoanele portabile. Viteza de deplasare scade considerabil după traversarea satului Ardeluța din cauza drumului de acces, un drum din piatră. Abia la ieșirea din sat, venind din sensul opus, un autoturism oprește și face semn. „– Vin de la mănăstire, e nevoie de multe autospeciale. Sunați să mai vină. Arde tot. „

Echipajele continuă deplasarea. Drumul tot șerpuia printre versanți. În față nu se vedea nimic. În cele 3 mașini, toți pompierii, de la cel mai cu experiență, până la fiecare soldat își verificau echipamentul. Se auzeau doar sirena și sunetul stației, care anunța că nu este semnal. Indicatoarele deveneau tot mai dese, devenind clar că mănăstirea este aproape. Comandantul intervenției dă sarcinile – „ieșim cu ambele pistoale de refulare de la autospecială, pe două binoame. Incendiul a izbucnit de multă vreme și ne așteptăm să ardă puternic. Veniți după mine și vă spun eu unde să acționați. A doua autospecială a rămas puțin în urmă, dar avem suficientă apă până la sosirea acesteia”.

Din cele două binoame făceau parte doi soldați, un student-pompier și un subofițer cu 4 ani de experiență.

Etapa 1 – recunoașterea rapidă, preluarea informațiilor de la personalul de pe locul de muncă

În sfârșit, se văd primele indicii că suntem aproape: un fum negru care se ridica în rotocoale care se făceau mai mari și mai mari și…

Ajungem. Lângă gard se vede biserica. Izolația exterioară, din plastic, deja curgea. Lângă biserică, pe aceeași latură, se află clopotnița. Ambele se aflau in pericol. Clopotnița se află la mai puțin de 1 metru de casa praznicală, în podul cărei ardea puternic. Paralel cu gardul, la aproape 10 m, o serie întreagă de construcții – chilii, magazii, depozite… Construcțiile lipite una de alta. Acoperișul acestora era deja decolorat, semn că ardea cu violență în interior.

Un pelerin aflat la mănăstire întreabă cu ce poate să ajute: vă rog să mergeți în zona cu semnal, sunați la „112” și cereți dispeceratului să trimită echipajele din subunitate și telefoanele satelitare.

Etapa 2 – provocarea alimentării cu apă.

Celelalte două echipaje au ajuns imediat la intervenție, odată cu prim-adjunctul și șeful grupei operative. Sectoarele de intervenție sunt stabilite imediat:

– stingere la casa praznicală și protecția clopotniței;

– stingere la corpul de chilii;

– protecția bisericii.

Clopotnița a fost salvată, la fel și biserica. Au început operațiunile de stingere la corpul de chilii. Pompierii voluntari de la Bicaz acționau cu o motopompă din pârâul Tărcuța. Autospeciala lor aducea apă de la vreo 800 metri distanță, în amonte, cu alimentare din pârâul Hanul. Celelalte autospeciale aduceau apa de la aproximativ un kilometru în aval, tot din pârâul Tărcuța.

Etapa 3 – amplificarea evenimentului – explozie

Flăcările de la acoperișul corpului de chilii deveneau tot mai agresive. Se acționa în continuare din curtea interioară. Ținând cont de riscuri și de faptul că nu au fost persoane surprinse în interior, a fost adoptată o intervenție defensivă. O decizie care s-au dovedit a fi înțeleaptă, deoarece la aproape o oră de la sosirea echipajelor, s-a produs o explozie, la demisolul chiliilor, care au ridicat, la propriu, clădirea câțiva centimetri. Atât de puternice au fost zgomotul și lumina exploziei, că putea fi asociate unui trăsnet. Incendiul a început să fie și mai violent. Dispozitivele au rămas pe aceeași latură. Au continuat operațiunile pentru protecția bisericii.

Etapa 4 – incendiu de pădure

Ultimele construcții care ardeau erau magaziile de combustibili. Amplasate în apropierea pârâului și la câțiva metri de adăposturile pentru animale, au ars atât de violent, că flăcările s-au propagat la vegetația uscată aflată pe cealaltă parte a apei curgătoare. Aprinderea arbuștilor a fost inevitabilă, iar ceea ce urma putea fi o imensă provocare… Pompierii voluntari de la Tarcău, cei de la Ghimeș-Făget și cei câțiva localnici veniți la mănăstire au făcut ca mai mult decât câțiva arbori arși să nu fie alte pagube.

Am văzut pe Dumnezeu cu voi

În jurul orei 18:00, incendiul era sub control. Echipajele lucrau pentru stingere cu dispozitive inclusiv la magaziile aflate la subsol. Două dintre ele au fost salvate – camera centralei și camera cu ulei alimentar. Biserica și clopotnița au rămas în picioare. În rest, tristețe și pagube greu de măsurat. Pompierul care a întocmit procesul verbal a consemnat suprafața construcțiilor afectate, de aproximativ 1600 mp, în care se aflau bunuri de toate felurile. Cu toate acestea, măicuțele au început să facă ordine ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Păreau atât de puternice… Iar stareța era un exemplu în acest sens. Înaintea consemnării datelor în procesul verbal maica-stareță a făcut o evaluare împreună cu comandantul acestora. A fost vizibilă pe chipul ei bucuria că a rămas neatins uleiul alimentar și camera centralei. A explicat în fiecare loc ce bunuri erau, cu ochii limpezi. După încheierea procesului verbal, a întrebat, cu teamă, dacă rămâne cineva peste noapte. S-a liniștit, aveau să rămână pompierii militari cu două autospeciale și pompierii SVSU de la Tarcău. Mai mult, după ce a văzut o cruciuliță la mâna unuia dintre pompierii militari, a exclamat: „încă de când ați sosit, am văzut pe Dumnezeu cu voi”.

Și pentru că planificările se pun în aplicare…

Începând cu ora 19:00, pompierii, cu o mare parte din autospeciale încep să se retragă la unitate. În jurul orei 22:00, au rămas la mănăstire doar forțele și mijloacele amintite anterior.

Întreaga noapte echipajele rămase au acționat pentru lichidarea focarelor.

De cealaltă parte, operațiunea foarte importantă ce se desfășoară imediat după sosirea la unitate este repunerea tehnicii în stare de funcționare. Cu scopul de a putea fi folosită în orice moment pentru intervenții. La fel ca militarii rămași la Tărcuța, și cei care au venit în unitate au făcut noapte albă. La ora 08:00, nu se vedea pe vreo autospecială că fusese la cel mai mare incendiu produs în județul Neamț în anul 2022. Nici pe autospeciala Renault Jacinto (10000 de litri de apă) nu se cunoștea că a fost „botezată”. Doar studentul Facultății de Pompieri, elevul Școlii de Subofițeri de Pompieri și Protecție Civilă și cei 5 soldați, din care 2 cu au domiciliul în Tarcău, veniți din timpul liber, își vor aminti că au primit „botezul” focului la un lăcaș de cult.

Până la ora 10:00, au fost verificate din nou autospecialele și s-au pus la punct ultimele detalii privitoare la desfășurarea exercițiului.

A sunat alarma lung – „incendiu la Spitalul Bisericani” – exercițiu.